Oameni din peste 80 de țări din întreaga lume sărbătoresc astăzi Ziua Muncii.
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, clasa muncitoare începea să lupte pentru a obţine reducerea zilei de lucru de la șaisprezece la opt ore, precum şi condiţii mai bune de muncă şi salarii decente. În 1884, în cadrul Convenţiei naţionale de la Chicago, Federaţia Organizaţiilor Meşteşugăreşti şi a Uniunilor Sindicale a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca durata unei zile legale de muncă să aibă opt ore sau săptămâna de lucru să aibă 48 de ore.
La 1 mai 1886, muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au demonstrat pentru susținerea cauzei. La Chicago au participat aproximativ 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 se aflau în grevă.
Ziua de 1 mai a devenit cunoscută în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Heymarket din Chicago, când numărul greviștilor ajunsese la peste 65.000. În timpul unei demonstrații, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la fabrica „McCormick”. Poliția a intervenit, 4 protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți.
În cadrul unei alte demonstrații care a avut loc în aceeași zi în Piața Haymarket, au fost răniți 66 de polițiști, dintre care 7 au decedat după un atac cu bombă. 8 lideri ai muncitorilor au fost judecați: 7 au fost condamnați la moarte, iar unul a primit 15 ani de închisoare. După șapte ani, o investigație nouă i-a găsit pe cei 8 nevinovați.
La primul Congres al Internaţionalei a II-a întrunit la Paris, la 20 iulie 1889, s-a stabilit ca la data de 1 mai să fie sărbătorită Ziua internaţională a muncii, recunoscută ca eveniment anual, oficial, la cel de-al doilea Congres al Internaţionalei a II-a din 1891, de la Bruxelles.
În România, sărbătoarea a fost celebrată încă din perioada lui Carol I, prin petreceri câmpenești, iar în perioada comunismului ziua era celebrată prin manifestații propagandistice de amploare pe stadioane. După căderea regimului comunist, românii sărbătoresc ziua de 1 Mai la iarbă verde, sau în stațiunile de pe litoral sau de la munte.
Ziua/luna/anul : 18-03-2025 Ora : 12 : 00 Nr. mesajului : 1 Intervalul : conform textului; Zonele afectate : conform textului; Fenomene : conform textului; Mesaj : INFORMARE METEOROLOGICĂ Interval de valabilitate: 17 martie, ora 10 - 20 martie, ora 10 Fenomene vizate: răcire accentuată, brumă și îngheț la sol, precipitații mixte, cantități de apă însemnate, strat de zăpadă, intensificări ale vântului Zone afectate: conform textului Vremea se va răci semnificativ, iar nopțile și diminețile vor deveni deosebit de reci pentru această perioadă, cu temperaturi preponderent negative (minime cuprinse în general între -9 și 0 grade), iar în sudul și estul Transilvaniei, precum și în dealurile subcarpatice va fi ger (minime de -13...-11 grade). Se va produce brumă și local îngheț la sol. Luni vor fi precipitații mixte în cea mai mare parte a țării, iar marți acestea se vor restrânge spre sud-vest. În Oltenia, jumătatea vestică a Munteniei, sudul Transilvaniei și la munte se vor acumula local cantități de apă de 10...20 l/mp și izolat de 25...30 l/mp și se va depune strat de zăpadă. În majoritatea regiunilor, vântul va avea intensificări cu viteze în general de 40...45 km/h. În funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, Administraţia Naţională de Meteorologie va actualiza prezentul mesaj inclusiv prin avertizări pentru fenomene severe imediate (nowcasting).