Cercetările sugerează că anumite suplimente – substanțe nutritive și plante – pot reduce anticorpii tiroidieni, pot îmbunătăți nivelul T3 liber și nivelul T4 liber și stabilizează TSH-ul.
Următoarele 6 suplimente pot ajuta la îmbunătățirea sănătății și funcționării tiroidei. Acestea pot fi luate singure sau în combinație între ele și pot fi utilizate, de asemenea, împreună cu medicamentele tiroidiene pentru hipotiroidism sau boala Hashimoto.
Este important să discutați îndeaproape cu medicul dvs. endocrinolog, deoarece dacă sănătatea tiroidei începe să se îmbunătățească, puteți ajunge să aveți nevoie de mai puține medicamente.
Cercetările arată că nivelurile de vitamina D tind să fie mai mici la persoanele cu hipotiroidism. Organismul are nevoie de vitamina D pentru a produce și utiliza hormoni tiroidieni iar vitamina D este un modulator imun important care este implicat în sute de funcții care susțin sănătatea în corp – inclusiv sănătatea oaselor, modificarea, reglarea glicemiei și energia. În unele cazuri, vitamina D este veriga lipsă atunci când o femeie utilizează deja hormoni tiroidieni suplimentari, însă nu vede rezultate.
Organismul transformă seleniul mineral într-un antioxidant foarte puternic, glutationul, care protejează tiroida de inflamație și stres oxidativ. Există studii care au arătat că suplimentarea cu seleniu poate reduce și anticorpii TPO. Seleniul este, de asemenea, esențial în conversia T4 (forma inactivă a hormonului tiroidian) în T3 (forma activă).
Studii recente au descoperit că combinația de seleniu și mioinozitol este mai puternică în reducerea anticorpilor anti-tiroidieni și la îmbunătățirea funcției tiroidiene și a nivelurilor de TSH – decât seleniul, luat singur. Totuși, rezultatele studiului arată că au fost necesare șase luni de tratament pentru beneficii maxime.
Zincul este implicat în conversia T4 în T3. Participanții din cadrul unui studiu care au luat sulfat de zinc timp de 12 luni au avut niveluri de T3 intrate în intervalul normal. De asemenea, au avut scăderi în T3 invers și au avut o comunicare mai bună între hipotalamus și tiroidă.