Câți dintre noi, deși știm care sunt consecințele utilizării rețelelor sociale asupra sănătății mintale, luăm măsuri în concordanță? Majoritatea (ne) mințim pentru a justifica folosirea lor în fiecare zi.
Statistic vorbind, iată cât timp petrecem zilnic pe telefon, fără să includem timpul de utilizare pentru locul de muncă:
Iar când este vorba despre tineri, studiile au evidențiat că aceștia au cele mai mari rate de utilizare a rețelelor sociale din toate grupurile de vârstă.
Rețelele de socializare creează dependență
Sunt adolescenți care petrec mai mult de șase-șapte ore zilnic pe telefon, derulând continuu pentru a vedea ce postează prietenii, ce e la modă, cine le-a apreciat fotografiile, sau pentru a comenta subiectele care le atrag atenția.
Experții care au studiat rețelele sociale au descoperit că acestea au un impact negativ asupra adolescenților, care se confruntă cu „tulburări de dependență”. Pe lângă neglijarea vieții personale, ei trebuie să facă față unei combinații de emoții și experiențe de evadare, de modificare a dispoziției și ascundere a dependenței, anxietate, depresie, lipsă de interes și iritabilitate, la care se adaugă perioada de sevraj, atunci când site-urile de social media sunt eliminate din uz.
Mai multe efecte negative, decât pozitive
O serie de studii au revelat că nivelul fericirii unei persoane care folosește rețelele sociale este invers proporțional cu timpul petrecut pe acestea.
Mai mult decât atât, în cazul Facebook, cu cât participanții la studiu au folosit mai mult această rețea de socializare, cu atât s-au simțit mai puțin fericiți și mulțumiți până la sfârșitul zilei.
Tinerii cred că se vor simți mai bine, pentru că se angajează în discuții cu prietenii sau familia, însă în realitate, comparațiile și gelozia îi fac să se simtă mai rău, ceea ce înseamnă că realitatea este diferită de ceea ce credem, de cele mai multe ori.
Prietenia, o deziluzie
Prin numărul de urmăritori și prieteni, al aprecierilor și comentariilor primite, sau numărul celor care au considerat că postările merită să fie redistribuite, tinerii pot evalua cât de populari sunt.
Din păcate, cantitatea este pentru mulți mai importantă decât calitatea, iar rețelele sociale creează exact acele valori numerice care să atribuie valoare prezenței sociale. Sutele de prieteni sau urmăritori de pe rețelele sociale produce tinerilor senzația că sunt sociabili, însă acest număr de prieteni nu trebuie echivalat cu o viață socială mai bună.
Pe de altă parte, adolescenții care intră cu dificultate in relații cu alți tineri în viața reală caută înlocuitori pe rețelele sociale și ajung să se expună la fel de fel de pericole în mediul online, în timp ce singurătatea rămâne la aceleași cote.
Hărțuirea/cyber-bullyingul
Adolescenții se pot confrunta în mod direct cu hărțuirea pe rețelele sociale sau se pot teme de posibilitatea apariției unei agresiuni cibernetice, devenind astfel victime ale anxietății.
Tinerii lasă garda jos, ajung să acorde încredere străinilor cu care discută prin intermediul aplicațiilor de mesaje text, astfel că de aici mai e doar un pas până vor accepta să se implice în activități nepotrivite. Mulți adolescenții caută validare, iar un potențial agresor ar profita de această oportunitate și ar ști exact ce și când să spună pentru a convinge.
Sunt câteva situații pe care, dacă le observați, v-ar putea ajuta să vă dați seama dacă un adolescent este victima hărțuirii cibernetice: se supără când primesc notificări pe telefon, evită să iasă cu prietenii sau își pierd interesul pentru lucrurile pe care le iubeau, sunt jenați și evită să discute cu părinții, iar din punct de vedere fizic pot chiar să acuze dureri de cap sau de stomac.
Deficitul de atenție
În prezent, durata medie a atenției umane este de opt secunde (cam cât are și un peștisor auriu), în scădere de la douăsprezece secunde în ultimii douăzeci de ani. Cu cât adolescenții petrec mai mult timp pe rețelele sociale, cu atât durata lor de atenție va fi mai scurtă. Tehnologia digitală, în general, și mai ales rețelele sociale conduc la un grad de distragere mare și o eficiență scăzută, astfel că specialiștii recomandă ca în timpul necesar efectuării temelor sau învățării telefonul să fie închis sau pus deoparte.
Reducerea abilităților de comunicare
Oricât de ciudat vi s-ar părea, cu cât petrec mai mult timp pe rețelele sociale tinerii pierd din abilitatea de a comunica în mod real cu alte persoane. Pe internet nu este nevoie să privești pe cineva în ochi și nici să recunoști anumite reacții, priviri, inflexiuni vocale, sau chiar manierele persoanei cu care vorbești. Conversațiile adolescenților sunt sărace și se rezumă de cele mai multe ori la mesaje scurte, scrise cu prescurtări si fără semne de punctuație. Pierderea abilității de comunicare sau nedezvoltarea acesteia va fi resimțită abia când vor avea nevoie să susțină un examen, să se angajeze sau chiar când vor ieși la o banală cină.
Cei mai mulți adolescenți nu înțeleg de ce ar trebui să reducă timpul petrecut pe rețelele sociale. Depinde de tine să intervii, să discuți deschis despre efectele rețelelor sociale pentru sănătate pentru a putea găsi rezolvări eventualelor probleme. Și nu uita, fii tu un exemplu de urmat!
