„Cel mai fericit om de pe Pământ”, o carte despre fericirea care se învață

            Cei care vor vedea pe rafturile librăriilor cartea lui Eddie Jaku, Cel mai fericit om de pe Pământ, involuntar vor face o serie de presupuneri privind motivele fericirii sale. Dar, cât de bogată le-ar fi imaginația, tot va fi greu de ghicit că Cel mai fericit om de pe Pământ este un supraviețuitor al lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz, iar cartea pe care o semnează e mărturia sa cutremurătoare și, paradoxal, plină de speranță, din acel infern.

              Publicat de Editura Trei, volumul de memorii a fost scris de Eddie Jaku când atinsese deja centenarul, ceea ce l-a transformat în decanul de vârstă al celor nominalizați la Indie Book of the Year 2021. „Sunt teribil de mândru și entuziasmat să-mi fac debutul ca scriitor australian la 100 de ani!”, spunea Eddie Jaku, care s-a născut în Germania, iar după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial s-a mutat în Australia.

        Poveștile care schimbă lumea

              De ce a așteptat Eddie Jaku literalmente un secol ca să-și spună povestea? Născut în 1920, în estul Germaniei, la Leipzig, tânărul Abraham Salomon Jakubowicz, pe numele său real, se considera, la fel ca întreaga familie, „germani în primul rând, germani în al doilea rând și abia apoi evrei. Religia noastră nu ni se părea la fel de importantă ca a fi buni cetățeni ai Leipzigului”. Orașul care i-a inspirat pe Bach și Mendelssohn, pe Goethe, Leibniz și Nietzsche, un puternic centru artistic și cultural era casa primitoare a familiei lui Eddie Jaku, un loc unde toată lumea putea trăi în armonie. Apoi, odată cu ascensiunea nazismului, aproape peste noapte, lucrurile s-au schimbat.

              „Era nebunie, în adevăratul sens al cuvântului — oameni altădată civilizați și-au pierdut orice capacitate de a distinge binele de rău. Au săvârșit atrocități îngrozitoare și, mai rău, le-a plăcut. Credeau că fac ceea ce trebuie. Și chiar și cei care nu se puteau păcăli că noi, evreii, suntem dușmanul nu au făcut nimic ca să oprească mulțimea. Când m-au încărcat într-un camion ca să mă ia de acolo, în timp ce sângele mi se amesteca cu lacrimile de pe față, am încetat să mai fiu mândru că sunt german”, se confesează autorul.

Arestat la vârsta de 18 ani, fără altă vină decât aceea de a fi evreu, Eddie Jaku a supraviețuit lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz. A fost martorul unor atrocități și umilințe greu de imaginat și și-a văzut aproape toată familia decimată. Timp de 7 ani, Eddie Jaku a îndurat foametea extremă, frigul, bătăile, tortura și amenințările cu moartea și a rezistat tentației de a se atinge de gardul electric, curmându-și astfel suferințele. De trei ori a fost dus în pragul camerelor de gazare și tot de atâtea ori profesia de inginer mecanic și calitatea de „evreu indispensabil pentru economie” l-au salvat. Tânărul cu o constituție atletică, cu o înălțime de peste 1.80 m ajunsese să cântărească doar 28 de kg când a fost găsit de trupele aliate, mai mult mort decât viu. 

              De ce a așteptat Eddie Jaku un secol ca să-și spună povestea? Pentru că la început era prea dureros pentru el și, presupunea, și pentru cei care l-ar fi ascultat. Însă, când a înțeles că „nu durerea o împart cu alții, ci speranța”, a început să-și spună povestea. Întâi la Sinagoga Mare, apoi la Muzeul Evreiesc din Sydney al cărui fondator este, la conferințe și la TEDx.

              „Câteodată mă gândesc că aceia dintre noi care nu ne-am spus atâta vreme poveștile am făcut o greșeală. Am impresia uneori că am ratat o generație care ar fi putut contribui la a face din lumea asta un loc mai bun, care ar fi putut împiedica ura care acum capătă amploare pretutindeni”. Unele povești trebuie spuse datorită capacității lor de a schimba lumea, iar cea a lui Eddie Jaku se numără printre acestea.

          Fericirea chiar se învață

              Cel mai fericit om de pe Pământeste un volum atipic de memorii. Este centrat pe experiența lagărelor naziste de concentrare, dar în același timp, fiecare capitol al cărții amintește de o valoare de viață. Deși are ca fundal Holocaustul, ororile petrecute la Buchenwald și Auschwitz, Cel mai fericit om de pe Pământ este în esență o carte despre valorile esențiale ale umanității, despre cum să trăim frumos și să fim fericiți.

              „Ura este începutul unei boli, așa cum este cancerul. Poate că îți ucide dușmanul, dar te va distruge și pe tine în același timp”, crede Eddie Jaku. Cu toate acestea, autorul mărturisește că s-a răzbunat pe torționarii săi, însă într-o manieră absolut neobișnuită: „În fiecare an, Flore și cu mine ne sărbătorim aniversarea nunții pe 20 aprilie, ziua de naștere a lui Hitler. Noi încă suntem aici; Hitler e acolo, jos. Uneori, când stăm seara în fața televizorului cu o ceașcă de ceai și un fursec, mă gândesc: nu-i așa că suntem norocoși? În mintea mea, aceasta este cu adevărat cea mai bună răzbunare și este singura răzbunare care mă interesează: să fiu cel mai fericit om de pe pământ”.