Chișinău la linia roșie-expoziție documentară, conferință despre patrimoniul urban

Clădiri reprezentative, monumente și spații publice din Chișinău, cartografiate din perspectiva trecutului și-a nevoilor prezentului, într-un proiect complex, intitulat ,,Dragă Chișinău”. Un format care combină etalarea expozițională, filmul și dezbaterea, valorificând documentarea în arhive, dar și cea din teren, cu sprijinul comunității și-al specialiștilor din capitala basarabeană.

Evenimentul este organizat de Asociația pentru cultură și arte Arbor (România) și Arbor Institute for Culture (Republica Moldova), cu sprijinul ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București și în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, cu organizații neguvernamentale și inițiative cetățenești: Primăria mea, Plazforma, Curaj.TV, Comunități Active pentru Democrație Participativă și Alianța Biciclete Chișinău, cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național și al Guvernului Elveției prin Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova.

Programul evenimentelor de lansare a proiectului:

14 septembrie 2024

ARCUB – Hanul Gabroveni

str. Lipscani nr. 84 – 90, București

Chișinău la linia roșie – deschidere expoziție

Sala Cafenea, 12:00 – 15:00

Dragă Chișinău – proiecție, premiera docuficțiunii

Chișinău, dreptul la oraș – conferință

Sala Mare, 16:30

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Program de vizitare expoziție

15 septembrie – 06 octombrie 2024

ARCUB – Hanul Gabroveni

str. Lipscani nr. 84 – 90, București

Chișinău la linia roșie

Sala Cafenea, 12:00 – 18:00 (luni închis)

Intrarea este liberă.

Despre proiect 

Proiectul cultural „Dragă Chișinău” reprezintă o continuare a efortului realizat de Asociația Arbor de a populariza, în rândul publicului din România, valori ale culturii basarabene. Anii trecuți am adus în atenție artiști plastici și scriitori, acum ne concentrăm asupra patrimoniului construit, parte esențială și inalienabilă a culturii românești de peste Prut.

Am luat în discuție mai multe monumente istorice și spații publice din Chișinău, a căror soartă a fost dezbătută în spațiul public și în apărarea cărora s-au solidarizat comunitățile profesionale și societatea civilă. Echipa proiectului a inclus istorici, muzeografi, bibliotecari, arhivari și cercetători din domeniu, artiști vizuali, cineaști, precum și importanți reprezentanți și membri activi a societății civile.

Expoziția Chișinău la linia roșie

Am grupat, așadar, o parte din rezultatele cercetării într-o expoziție care include texte informative, colaje din fotografii de epocă și recente, obiecte, pancarte și lucrări, înregistrări audio și video, referitoare la starea de conservare a clădirilor, menționând evenimentele recente care le-au complicat sau încununat destinul. Titlul expoziției Chișinău la linia roșie reia o expresie folosită de arhitecții din Chișinău, desemnând clădirile construite la aliniamentul străzii, ca un accent în plus asupra stării peisajului arhitectural în viața locuitorilor.

Expoziția este însoțită de un catalog, cu studii rezumative despre arhitectura și istoricul edificiilor luate în discuție, însoțite de informații de context social și istorie recentă. Pentru o documentare cat mai acurată s-au purtat discuții, s-au făcut interviuri cu membrii comunității științifice, reprezentanți ai instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale, activiști și oameni pasionați de patrimoniu.

Membrii echipei responsabile de organizarea  expoziției și editarea catalogului sunt: dr. Tamara Nesterov, Victoria Nagy Vajda, autoarele textelor, Maria Evdochimova, Ana Maria Rusnac, Livia Ermurachi, Denis Topal, Victor Organ, cercetători, Ramona Iacob, artistă colaje, Vitalie Ciobanu, autor cuvântului-înainte, Vitalie Sprînceană, Victor Ciobanu, verificare date, Justina Bandol, traducătoare, redactoră, Ioana Flangea, redactoră, Elena Balinschi, Doina Gaideu, bibliotecare, Ionela Tican, ilustratoare,  Lucian Spătaru, Andrei Grigore, fotografi.

Docuficțiunea Dragă Chișinău

În cadrul evenimentului de lansare a proiectului la București va fi proiectată în premieră absolută docuficțiunea Dragă Chișinău, un film care dă voce membrilor societății civile și reprezentanților sectorului cultural de la Chișinău. Ideea filmului valorifică momente punctuale ale dezbaterii în jurul patrimoniului construit, din ultimii ani, de la acțiunea de protest permanent a comunității OccupyGuguță din 2018 până la reacția societății civile la înstrăinarea terenului fostului Stadionului Republican, un spațiu verde de 5 hectare din centrul istoric al orașului care ar fi putut fi transformat într-o Gradină Publică. 

Membrii echipei filmului sunt: Oleg Brega, Lilia Nenescu, Victor Ciobanu, Tamara Nesterov, Marian Stârcea, Vlada Ciobanu, Mihaela Chiu, distribuție, Victoria Nagy Vajda, Vitalie Ciobanu, scenariu, Vitalie Sprînceană, Lilia Nenescu, Vlada Ciobanu, contribuitori scenariu, Justina Bandol, traducere, Valeria Căldare, transcriere, Lucia Lupu, regie și producție, Lucian Spătaru, imagine, Vlad Bolgarin, montaj și producție, Alexe Pupăzan, regie sunet, Rareș Constantinescu, voice over. Filmul a fost realizat de compania de producție Volt Cinematography (voltcinematography.com). 

Conferința Chișinău, dreptul la oraș

​ Lansarea din 14 septembrie de la ARCUB – Hanul Gabroveni se încheie cu conferința Chișinău, dreptul la oraș, cu participarea reprezentanților ONG-lor chișinăuiene „Primăria mea”, „Plazforma”, „Comunități Active pentru Democrație Participativă” și ai inițiativelor cetățenești „Microfonul liber” și „Alianța Biciclete Chișinău”. În prim plan: evoluția activismului civic din Republica Moldova și studiile de caz despre cele mai recente „lupte” pentru salvarea patrimoniului urban. Prezentările activiștilor din Chișinău vor fi discutate într-un format liber, cu participarea reprezentanților societății civile din București. 

Program și vorbitori conferință Chișinău, dreptul la oraș: 

Cum revendicăm spațiile publice în Chișinău? – Vlada Ciobanu, activistă, directoare de program, Centrul de Politici și Reforme; coordonatoare proiecte Asociația Primăria Mea (primariamea.md);

Orașul aparține tuturor: scurtă istorie a activismului civic din Chișinău în perioada 2010-2024 – Vitalie Sprînceană, activist, sociolog, coordonator al Asociației Plazforma (platzforma.md) și Lilia Nenescu (reprezentată prin Vitalie Sprînceană) – antropologă, grădinară urbană, activistă pentru drepturile muncii, Asociația Comunități Active pentru Democrație Participativă (cadp.md).

Firul ierbii: importanța inițiativelor neformale – Ana Popa, activistă în spațiul urban, co-fondatoare Ritmurile Rezistenței, Alianța Biciclete Chișinău (ecovisio.org) și Mosaics of Moldova;

Mateevici 73 și alte cazuri filmate – Oleg Brega, activist, jurnalist, reprezentant „Hyde Park”, editor, Curaj.TV (curaj.tv).

Conferința este moderată de Mirela Nagâț, jurnalist cultural, realizator TVR Cultural. 

***

Monumentele documentate în cadrul proiectului: Conacul urban Rîșcanu-Derojinschi, Casa Herța, Muzeul Național de Artă al Moldovei, fosta clădire a Muzeului de Arheologie, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (corp 1), Casa de raport cu încăperi pentru funcții sociale (sediul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”), Biblioteca Națională a Republicii  Moldova (corp 2), ruina fostului Oficiu Poștal, vila urbană din strada Mateevici nr. 73, ruina fostului cinematograf „Gaudeamus”, fosta cafenea „Guguță”, ruina fostului Stadion Republican, ruina Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, Moara Roșie. 

Organizatori: Asociația pentru cultură și arte Arbor și Arbor Institute for Culture cu sprijinul ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București

Parteneri: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Asociația Primăria mea, Asociația Plazforma, Asociația Comunități Active pentru Democrație Participativă, Curaj.TV, Alianța Biciclete Chișinău.

Colaboratori: VOLT Cinematography, ZEN Design, Kodex, Rebirth Design Manufacturing, Moldova Film SA, Bones Offices.

Proiect co-finanțat: Administrația Fondului Cultural Național și Guvernul Elveției Conținutul acestui proiect nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care pot fi folosite rezultatele lui. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanță. 

Asociația pentru cultură și arte Arbor, înființată în 2017, este binecunoscută publicului pentru efortul constant pe care îl depune pentru promovarea dialogului dintre publicul din România și artiștii basarabeni, cu scopul dezvoltării mobilității culturale între cele două țări de pe malurile Prutului. Activitatea Arbor vizează mai multe domenii artistice. Astfel, Arbor a organizat mai bine de 40 de expoziții de artă, atât în spațiul pe care îl deține, Arbor.art.room, cât și în galerii private, centre culturale, biblioteci sau muzee din Republica Moldova și România. De asemenea, asociația a inițiat proiecte educative, de promovare a culturii scrise și a artei spectacolului, precum „Cultura Bus”, „Arbor Master Class”, „Romanul românesc din stânga Prutului”, „Povești abandonate”, „Menajeria de sticlă”, „Caravana amintirilor din Gulag”. Proiectele Arbor sunt realizate în parteneriat cu instituții publice și private, cum ar fi Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Teatrul Alexei Mateevici, unteatru și altele. Arbor a lansat prima galerie de artă în realitate virtuală (VR) din România și Republica Moldova, www.theopen-art.com, unde pot fi accesate lucrările unor artiști români și moldoveni, dar și expoziții ale muzeelor din Chișinău. Arbor a editat Cartea poveștilor abandonate (2022) și alte șase publicații de artă: Ghenadie Popescu, Mark Verlan (2019), Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere (2020), Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni (2022; 2024), Valentina Rusu Ciobanu. Catalog raisonné (2023), Culorile dezghețului. Satul basarabean în pictura anilor 1960 și Chișinău la linia roșie (2024). Nu în ultimul rând, asociația face donații și sponsorizări către instituții de învățământ și culturale, ONG-uri, teatre și artiști.