COVID-19 poate cauza ceața cerebrală

După aproape un an de pandemie, timp în care s-au încercat multiple variante de tratament pentru COVID-19, experții au constatat că atât simptomele cât și efectele secundare sunt diferite de la un bolnav la altul. 

Deoarece COVID-19 este declanșată de un virus respirator, care are ca poartă de intrare în organism calea aeriană, primele simptome așteptate sunt durerile în piept și tusea. 

Una dintre manifestările neobișnuite care se regăsește la un număr de pacienți este ceața cerebrală, (brain fog) sau encefalopatia.

Mulți oameni care s-au recuperat după COVID-19 au raportat că se confruntă cu pierderi de memorie pe termen scurt, confuzie, incapacitate de concentrare sau că se simt pur și simplu diferit decât înainte de infecția cu SARS-COV2.

Câți dintre foștii pacienți COVID-19 sunt afectați de ceața cerebrală?

Conform experților, se pare că o treime dintre pacienți vor avea un tip de afectare neurologică asociată cu COVID-19: probleme de memorie, ceață cerebrală, convulsii, atacuri cerebrale și neuropatie. 

Estimările specialiștilor au fost făcute pe baza informațiilor de la pacienții care au fost la medic, în raporări nefiind incluse date de la persoanele care experimentează aceste simptome fără să fi consultat un medic. 

De ce COVID-19 provoacă simptome neurologice?

Conform datelor studiate până în prezent, virusul SARS-COV2 poate invada creierul. Pierderea mirosului, spre exemplu, care este un simptom cunoscut al COVID-19, indică o agresiune a nervilor responsabili de miros care sunt în directă legătură cu creierul.

Însă pierderea mirosului poate fi considerată un simptom superficial spre deosebire de cazurile de encefalită sau inflamație a creierului cu care s-au confruntat alți pacienți COVID-19. 

Răspunsul imun indus de SARS-COV2 poate provoca o furtună de citokine, care este o mobilizare excesivă a sistemului imunitar.

Aceasta distruge celulele și provoacă daune altor organe din corp, precum inima, rinichii sau creierul.

Pe de altă parte, experiența bolii în sine poate provoca tulburări de stres post-traumatic, pacienții COVID-19 confruntându-se cu episoade de pierdere a memoriei, confuzie, anxietate și chiar depresie.

Cine se poate confrunta cu ceața cerebrală cauzată de COVID-19 și cât de grav va fi afectat?

Se pare că totul depinde de vârsta pacientului și de gravitatea bolii. Cu cât persoana infectată cu SARS-COV2 este mai tânără, sănătoasă și are rezerve cerebrale mai mari, cu atât acestea pot permite creierului să se refacă. Pe de altă parte creierul unei persoane mai în vârstă, care a suferit anterior o leziune a creierului are rezerve cerebrale mai mici și este mai probabil să se confrunte cu efecte neurologice pe termen lung.

La fel, cu cât cazul de COVID-19 este mai sever, cu atât există șanse mai mari ca problemele neurologice să se manifeste pe o perioadă de timp mai îndelungată.

Ce ar trebui să fac dacă mă confrunt cu simptome și manifestări neurologice în urma COVID-19?

În primul rând trebuie să observați aceste simptome și cât de sever se manifestă, specialiștii recomandând inclusiv realizarea unui calendar în care să notați în ce circumstanțe apar și cât de mult vă afectează viața.

Orice altă afecțiune psihică anterioară trebuie tinută din scurt, pentru că se poate suprapune ceții cerebrale declanșată de COVID-19, astfel că simptomele neurologice pot fi intensificate.

Alături de asigurarea unui mediu adecvat pentru recuperare, a unei diete sănătoase, cu evitarea abuzurilor de orice fel, se recomandă și consultarea unui medic specialist care să poată formula un diagnostic și să propună recuperarea prin terapia cognitiv comportamentală (TCC).

Cu ajutorul terapiei cognitive se dezvoltă un mediu terapeutic de siguranță, sinceritate și acceptare în care pacientul poate să-și definească în mod eficient problemele și să dobândească abilități în gestionarea acestora.