Descoperirea care sfidează știința: cea mai ciudată formă de „viață”

Există momente în știință când o descoperire pare să vină de nicăieri și să zguduie felul în care înțelegem lucrurile de bază – cum ar fi ce înseamnă, de fapt, viața. Exact asta face Sukunaarchaeum mirabile, o formă de viață descoperită recent care nu se potrivește în niciuna dintre categoriile clasice: nici virus, nici celulă „autonomă”. Ce este atunci? O punte între două lumi despre care știm destul de puțin și, poate, un indiciu despre cum a început totul pe Pământ.

Descoperirea a fost făcută în adâncurile unui izvor geotermal din California, iar ceea ce i-a surprins pe oamenii de știință este cât de mic și în același timp sofisticat este acest microorganism. Deși aparține domeniului Archaea – o ramură veche și aparte a vieții celulare – Sukunaarchaeum mirabile trăiește complet dependent de o altă celulă. Adică, deși are structura și unele unelte ale unei celule vii, funcționează ca un parazit extrem, la limita supraviețuirii independente.

Cercetătorii de la UC Berkeley, cei care au izolat genomul acestui microorganism, au descoperit că Sukunaarchaeum are doar 222 de gene – un număr extrem de mic, aproape la fel de redus ca în cazul virusurilor. Cu toate acestea, organismul are capacitatea de a produce ARN mesager și ribozomi – două elemente esențiale pentru viața celulară. Virusurile, de exemplu, nu pot face asta fără să invadeze complet o celulă-gazdă. Sukunaarchaeum e undeva la mijloc: își produce singur anumite structuri esențiale, dar pentru restul proceselor vitale are nevoie de o gazdă, în cazul acesta o altă archaea, numită Candidatus Altiarchaeum hamiconexum.

Această dualitate i-a intrigat pe cercetători pentru că pune sub semnul întrebării linia clară pe care biologia a trasat-o între „ce e viu” și „ce nu e”. De obicei, o celulă vie e definită prin capacitatea de a se reproduce și de a-și gestiona propriul metabolism. Virusurile nu bifează aceste criterii fără un organism-gazdă. Sukunaarchaeum bifează doar parțial. Este, într-un fel, o formă intermediară – ceva ce ar putea fi o relicvă a unui trecut foarte vechi sau un model evolutiv alternativ care încă rezistă, bine ascuns, în condiții extreme.

Pentru adolescenți și tineri pasionați de știință, tehnologie sau biologie, genul acesta de descoperire arată cât de multe mai sunt de înțeles. Când crezi că lucrurile sunt clare – virus sau celulă, viu sau inert, simplu sau complex – apare ceva care arată că realitatea e mai nuanțată. Iar întrebările abia acum încep: câte alte organisme de acest tip există și nu le-am descoperit? Ce pot învăța cercetătorii despre originea vieții analizând aceste forme hibride? Și mai ales, putem învăța de la ele să construim noi tipuri de sisteme biologice sau chiar bio-tehnologii?

În mitologia japoneză, Sukuna este o divinitate cu două fețe – puternică și contradictorie. Numele nu a fost ales întâmplător. Sukunaarchaeum mirabile are, la rândul ei, două fețe: una a vieții celulare, alta a parazitismului radical. E o formă de viață care îți amintește că biologia reală e departe de a fi alb-negru. Și că în știință, uneori cele mai mici lucruri ridică cele mai mari întrebări.