Deși sunt informați despre cancerul de piele, românii nu obișnuiesc să meargă la medicul dermatolog

Rezultatele primului studiu de percepție realizat de Fundația pentru Sănătatea Pielii în 2016 arătau că doar jumătate dintre români știau de existența mai multor forme de cancer de piele, iar foarte puțini reușeau să le și identifice. Campaniile de conștientizare asupra sănătății pielii din ultimii ani au făcut ca românii să fie mult mai bine informați astfel că, în iunie 2022, 92% spuneau că au auzit de cancerul de piele. Din păcate, însă, când vine vorba de pus în practică, toate informațiile asimilate nu sunt aplicate în viața de zi cu zi. Rezultatele studiului arată că doar 43% dintre români obișnuiesc să meargă la medicul dermatolog, față de 80% în 2016. Astfel, constatăm că numerele s-au înjumătățit, în condițiile în care unul din trei cancere diagnosticate la nivel mondial este un cancer de piele, iar studiile recente indică o evoluție periculoasă a incidenței, care ar urma să crească până în anul 2040 cu aproape 50%, ca urmare a expunerii la soare pe parcursul vieții.

„Ne-am dorit reluarea acestui studiu de percepție pentru a afla dacă în ultimii ani s-a produs o creștere a nivelului de conștientizare a românilor legat de pericolul cancerului de piele. Rezultatele vin să confirme ceea ce din păcate vedem tot mai des în ultima perioadă: deși sunt mai bine informați, pacienții nu fac controale regulate și ajung târziu la medic, atunci când primele semne ale pielii au devenit deja leziuni în evoluție gravă. Acest lucru a fost amplificat și de perioada pandemiei, în care oamenii au avut acces restricționat la serviciile medicale, iar încrederea în personalul medical a scăzut”, a declarat Dr. Mihaela Leventer, Preşedinte al Fundaţiei pentru Sănătatea Pielii.

Atitudinea generală față de sănătate

Dacă în anul 2016, 87% dintre români auziseră de cancerul de piele, în 2022 procentul a crescut la 92%. Când vine vorba de sănătatea pielii, cei mai bine informați sunt maturii (98%), persoanele cu copii (96%), femeile și persoanele care locuiesc în mediul urban. De altfel, din rezultatele studiului, putem schița și profilul pacientului responsabil: acesta este o femeie matură din mediul urban, bine informată și care are grijă și de ceilalți membri ai familiei, atât în ceea ce privește informarea și recunoașterea semnelor, cât și atunci când este necesară vizita la medic.

În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani se observă un comportament atipic. 64% dintre aceștia nu pot numi tipuri de cancer de piele, iar puținele informații pe care le dețin nu sunt cele corecte. Astfel, 27% consideră în mod eronat că femeile sunt cele mai predispuse la cancer de piele, iar 29% dintre tineri consideră că persoanele cu vârstă cuprinsă între 30 și 50 de ani sunt mai expuse la cancerul de piele. Cu toate acestea, studiul arată că aceștia sunt mult mai responsabili când vine vorba de acțiuni de prevenție și sunt mai precauți decât restul populației atunci când vine vorba de expunerea la factori care pot crește riscul de cancer de piele în contextul pandemic.

De partea cealaltă, în rândul populației generale, se observă un nivel mai scăzut decât în 2016 al interesului pentru verificarea corpului și pentru efectuarea unui control la medicul de familie, generalist sau dermatolog. Astfel, 53% dintre respondenți afirmă că sunt la fel de preocupați de problemele de sănătate ca și înainte de pandemie, iar 42% din totalul eșantionului se declară mai preocupați de sănătate și problemele care ar putea apărea în contextul actual de pandemie, menționând faptul că au conștientizat pericolele la care suntem expuși – diverși virusuri și bacterii. Cu toate acestea, doar 4 din 10 respondenți afirmă că își verifică pielea de pe întregul corp (39%) și alunițele (36%) cel puțin odată pe lună.

Românii nu recunosc toate semnele cancerului de piele

Comparativ cu studiul precedent, în 2022, 65% dintre cei intervievați pot denumi tipurile de cancer, față de doar 45% în 2016, iar cea mai mare creștere este înregistrată în cazul notorietății melanomului. Astfel, 7 din 10 respondenți au auzit de melanom, iar 64% dintre cei care au auzit de melanom consideră că se poate vindeca dacă este depistat la timp – cu 6% mai puțin decât la evaluarea din 2016. 

Față de studiul din 2016, numărul persoanelor care recunosc carcinomul ca fiind un cancer de piele a crescut cu 16%. Astfel, raportat la întreaga populație, 24.7% dintre românii cu vârstă cuprinsă între 18 și 65 de ani știu ce este carcinomul, iar 21.3% știu ce este și îl consideră vindecabil, dacă este depistat la timp.

Carcinomul este în continuare alăturat cu imaginea unei alunițe nou apărute, aceasta fiind cel mai des menționată în descrierea manifestărilor. Doar 30% dintre români pot să recunoască și alte manifestări: „o leziune care nu se vindecă”, „o bubă/pată roșie fisurată” sau „o pată colorată aspră la atingere”.

41% dintre români consideră că persoanele cu pielea deschisă la culoare și culoarea ochilor deschisă care se ard și nu se bronzează sunt mai expuse la cancerul de piele. În realitate însă, melanomul, cea mai agresivă formă de cancer cutanat, nu ține cont de culoarea pielii și nici de vârstă.

„Unul din trei cancere diagnosticate la nivel mondial este un cancer de piele, iar studiile recente indică o evoluție accentuată a incidenței, care ar putea crește la aproape 50% până în anul 2040. Principala cauză o reprezintă expunerea necontrolată la soare pe parcursul vieții – doar 5 arsuri la vârsta copilăriei pot crește riscul de cancer cutanat cu 75%. Dacă pe piele sunt alunițe sau alte leziuni, ele trebuie să fie controlate de către medicul dermatolog, care poate identifica și trata rapid și corect orice afecțiune”, a completat Dr. Mihaela Leventer, Preşedinte al Fundaţiei pentru Sănătatea Pielii.

Rezultatele prezentate sunt bazate pe un studiu cantitativ la nivel național cu un eșantion de 1.216 persoane cu vârste între 18-65 ani, realizat de Reveal Marketing Research, în luna iunie 2022. Studiul a fost realizat prin metodologia CAWI (chestionare autoaplicate online), iar rezultatele au o eroare maximă de eșantionare de +/- 2,83%.