Proiectul Eforie Colorat, prezentat la o expoziție la Paris

Proiectul Eforie Colorat va fi prezentat ca exemplu de bune practici în revitalizarea activelor din vechile stațiuni turistice europene la expoziția “Patrimoniul termal și balnear din România: trecut și viitor”, care se va desfășura la Paris, cu ocazia evenimentului european “Zilele Patrimoniului”.

Organizată de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Pro Patrimonio France, ediția de anul acesta urmărește două teme centrale, „Patrimoniul termal” și „Patrimoniul balnear”. Demersul își propune să examineze modul în care bogata istorie a băilor termale a fost ilustrată în Europa și în România, inclusiv de la cel de-al Doilea Război Mondial și până în zilele noastre. Documentarea urmărește, de asemenea, moștenirea pe care aceste locuri o lasă în regiunile cărora le-au marcat cândva dezvoltarea, dar și capacitatea lor de a renaște, prin proiecte contemporane de regenerare urbană. Fostele complexe termale și balneare se află în diverse stadii de conservare, unele dintre ele sunt în stare foarte proastă, altele – în plin proces de transformare, dar toate suscită un puternic interes social, economic și arhitectural la nivel local, național sau internațional. Fostele băi își vor spune încă o dată poveștile în cadrul acestei conferințe, într-un discurs care pune un accent deosebit pe arhitectură și urbanism, date recuperate din documente, fotografii, scurtmetraje și studii de caz asupra proiectelor de revitalizare aflate în derulare în diverse locuri din România. Vernisajul expoziției va avea loc în Capitala franceză pe 19 septembrie, la Galeria Macadam a ICR Paris (1, rue de l’Exposition, 75007 Paris). 

Eforie Colorat, unul dintre cele patru proiecte de excelență în revitalizarea patrimoniului

Fundația Pro Patrimonio și ICR dedică un remarcabil laudatio patrimoniului termal și balnear din România. În seria panourilor ilustrate reunite în această expoziție, o secțiune introductivă integrează patrimoniul românesc într-un cadru mai larg, european, explicând modul în care s-au dezvoltat stațiunile termale și balneare din România, inspirate de ceea ce se întâmpla în orașe din Franța, Germania, Anglia.

“În cele două secțiuni ale expoziției, prezentăm trei stațiuni termale, Herculane, Govora și Câmpulung, unele dintre cele mai documentate cazuri, interesante, printre multe altele, pentru că au fost proiectate în epoci și la scări diferite. Litoralul este prezentat în aceeași grilă de lectură, cu trei stațiuni, Mamaia, Eforie – devenită ulterior Sud și Nord – și Neptun-Olimp. Eforie Sud, inițial Băile Movilă, a fost prima stațiune a litoralului românesc. Curând a apărut Mamaia și, mult mai târziu, Neptun-Olimp, un complex care arată avântul pe care îl avea litoralul în anii ‘70, când se construia amplu și foarte modern. Panourile incluse în expoziție fac un scurt istoric al acestor stațiuni, prezintă echipamentele fiecăreia dintre ele, cazinoul, teatrul de vară, marile restaurante, magazine, hoteluri … O bună parte din acest patrimoniu este în declin. De aceea, ultimul panou, sub forma concluziilor deschise, prezintă exemple de bune practici pentru revitalizarea acestor spații, derulate într-un context social, economic, politic care a evoluat în ultimii 30 de ani”. 

Paul Stăncioiu, arhitect specializat în patrimoniu, membru Pro Patrimonio

Proiectul Eforie Colorat se numără printre cele patru exemple de bună practică evocate de această expoziție. Două dintre ele vizează zona termală, Herculane și Govora, unde asociații locale lucrează cu tineri arhitecți, profesioniști și studenți, pentru a face diverse intervenții sau pentru a impune regulamente sau planuri de urbanism. O altă inițiativă lăudabilă îi aparține școlii pariziene Ecole de Chaillot, grație profesorului de origine română Ștefan Mănciulescu, arhitect șef al Monumentelor Istorice. Echipa vizează aria Eforie în cadrul unui proiect extins în țările din regiunea Mării Negre, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina. Programul, care are în plan proiecte punctuale de restaurare a patrimoniului, va începe la Eforie Sud, prin analiza unor obiective cum ar fi Cazinoul Movilă (arh. A. Cerkez, 1935) și Castelul de nisip, ulterior barul Vraja Mării (arh. H. Delavrancea-Gibory, 1934). Eforie Colorat este menționat în această serie cu programul de revitalizare a grădinii Cinemascop (inaugurată în 1960), un proiect de reintegrare în comunitate a unui spațiu emblematic al orașului, părăsit, vreme de decade, în uitare. Lansat în anul 2021 la Eforie Sud, Eforie Colorat este un hub cultural gândit în beneficiul turiștilor și al membrilor comunității locale, o platformă de dialog pentru comunitățile artistice și pentru grupurile de dialog civic la nivel național – care au la dispoziție, anual, o serie de rezidențe creative la Marea Neagră. Inițiat de Forumul Artelor Vizuale, în parteneriat cu Centrul Ceh și primăria Orașului Eforie, programul Eforie Colorat își propune promovarea unui set de bune practici pentru dezvoltarea zonelor cu acces limitat la cultură, ridicarea nivelului de educare și conștientizare în probleme de mediu și revitalizarea spațiilor de întâlnire comunitară de la malul Mării Negre. Anual, Eforie Colorat dorește să fie un spațiu alternativ de inspirație pentru comunitatea artistică, pentru decidenții din administrațiile locale și centrale, și punct de întâlnire pentru specialiști și grupuri civice, într-un efort comun de a identifica soluții actuale de regenerare urbană, ecologie creativă, exploatarea etică și coerentă a potențialului turistic, economie circulară, spirit civic, dezvoltare sustenabilă și oportunități de creștere prin cultură în zone marginalizate.

“Cea mai veche stațiune de pe litoralul românesc mizează pe cultură în procesul de reabilitare. Deschidem spații alternative, în care comunitățile creative își întâlnesc publicul și folosesc arta și dialogul ca modalități de chestionare a societății. Ca un prim pas în procesul de dezvoltare, am început în 2021 cu o ofertă culturală sezonieră, am deschis spații alternative de expunere. Am gândit apoi un program extins de dezvoltare, care ține deschisă pe întreaga perioadă a anului grădina Cinemascop, minunatul cinema în aer liber al orașului Eforie, dar include și alte locuri din aria Eforie-Techirghiol, inclusiv zona de coastă. Am activat pentru acest proiect și liceul din Eforie Sud sau alte instituții și centre comunitare locale. Este o încercare de a vorbi despre simplitate și natură într-o eră în care tehnologia schimbă totul, de la rolul și sensul actului artistic, la materia sensibilă cu care acesta operează. Totodată, este o încercare de a vorbi despre exploatarea etică și coerentă a potențialului turistic, dezvoltare sustenabilă și oportunități de creștere prin cultură. Festivalul Eforie Colorat readuce memoria, cultura și șarmul unei grădini abandonate, al cărei imens potențial a rămas neexploatat în ultimele trei decade”. 

Alexandra Dumitrescu și Emil Cristian Ghiță, 
Fondatorii hub-ului cultural Eforie Colorat

“Utilizarea apei în alte scopuri decât pentru băut sau pentru udat culturile datează din zorii timpurilor. Apa, sacră, miraculoasă, odihnitoare, curativă, plăcută la vedere și, totodată, având atâta forță, a avut multiple roluri în societățile umane. Hidroterapia este una dintre formele cele mai obișnuite și Europa a cunoscut o dezvoltare excepțională în această direcție. Băile termale antice, băile scandinave, grecești, romane sau turcești, au început să fascineze lumea încă de la începutul secolului al XVIII-lea, iar până în anii 1930 au luat forma unei culturi termale europene, care a dus la apariția marilor stațiuni internaționale”, spun organizatorii evenimentului de la Paris. Un început de poveste care include și evocă istoria – demult uitată de călători și de vremuri deopotrivă -, băilor Carmen Sylva, un orășel cu identitate de vacanță, în care „localnicii și turiștii interacționează, iar viețile lor se schimbă pentru câteva zile sau pentru câteva luni, pentru că sunt trăite în comun“. 

Cu o sută de ani în urmă, odată cu apariția infrastructurii de cazare, la Techirghiol-Movilă și la Eforie, actualul Eforie Nord, au apărut vilegiaturiștii. Infrastructura de transport s-a lăsat așteptată o vreme. A devenit funcțională abia de la finalul anilor 1920, când deja se practica drumul cu trenul albastru. Lumea mergea cu familia la Eforie, acolo unde se adunau oamenii cu stare, protipendada vremii. La Movilă venea lume bine, dar mai burgheză și mai amatoare de distracție. Vremurile de atunci își spun poveștile în fotografiile de vilegiatură, cu bărbați cu pălării de vară, femei cu umbrele, un univers cu parcuri, vile, cazino pe apă, plajă și mulți oameni, în costume de baie fermecătoare. Alte fotografii surprind clădiri din localitate, precum „Drogueria Vila Tekirghiol“, în fața căreia un domn cu un cățel ne arată că de aici se puteau cumpăra produse la prețuri „foarte eftine“. 

Eforie Colorat s-a inspirat din toate aceste povești de la Marea Neagră. Din istorii despre jocurile de pe plajă din anii 1960 – 1970, când spațiul era cumva mai vast, mai neîngrădit, când puteai să fugărești mingea pe nisip de capul tău, fără să te ciocneşti cu cineva. Istorii despre anii de viscol năprasnic, când îngheța marea, despre invaziile de străini, nemți, suedezi cărora copiii se grăbeau să le care bagajele. S-au spus povești despre veselia din restaurante și despre nopțile cu dans sub clar de lună. Sau despre fotografii sezonieri care își făceau veacul pe faleză, în preajma teraselor, la Cazino. Erau mulți, mai ales în anii 1920-1930, și pot fi zăriți chiar în unele fotografii ale unor confrați… amatori, aflați în vacanță la băi de soare. Toate aceste istorii au fost înregistrate și adăugate „Arhivelor Litoralului“, un demers derulat vreme de doi ani, în 2022 și 2023, și menit să recupereze identitatea localităților de la Marea Neagră, pornind de la stațiunea dintre ape, situată între ghiol și mare, Eforie Sud.