Pe măsură ce inteligența artificială generativă cucerește lumea digitală, o amenințare gravă pândește în umbră: seceta provocată de giganții tech. Companii precum Microsoft, Google și Meta își satisfac nevoile tot mai mari de resurse prin epuizarea rezervelor de apă dulce ale planetei, intensificând criza climatică.
Centrele de date, monștri insațiabili: Popularitatea serviciilor online și a produselor generate de inteligență artificială transformă centrele de date în monștri insațiabili de apă. Sistemele lor de răcire, menite să tempereze febra serverelor, consumă cantități alarmante de lichid prețios. Un centru de date de mărimea unui teren de fotbal poate consuma zilnic aproximativ 5 milioane de litri de apă, echivalentul a 30 de piscine olimpice, secătuind resursele vitale din zonele înconjurătoare. Serverele generează multă căldură, iar pentru a o disipa, centrele de date folosesc sisteme care evaporă apă. Aceste sisteme pot folosi până la 9 litri de apă pentru fiecare kWh de energie.
Pe lângă centrele de date, pierderile din rețelele de apă ne seacă resursele!
Centrul de date este doar vârful aisbergului! Pe lângă consumul imens de apă pentru răcirea serverelor, accesul la apă potabilă este afectat de o mulțime de alți factori. Unul dintre cele mai grave probleme la nivel global îl reprezintă sistemele de distribuție ineficiente sau învechite.
Se estimează că, în zonele urbane, până în 2030, s-ar putea economisi între 100 și 120 de miliarde de metri cubi de apă doar prin reducerea pierderilor din rețelele de alimentare cu apă. Asta înseamnă un volum de apă echivalent cu nevoile zilnice ale unei populații cât jumătate din Statele Unite!
Mineritul de criptovalută: Procesul de „minare” a criptomonedelor, cum ar fi Bitcoin, consumă cantități enorme de energie electrică. Această energie este adesea generată prin arderea combustibililor fosili, care, la rândul lor, solicită o cantitate semnificativă de apă pentru răcire. Se estimează că o singură tranzacție Bitcoin consumă aproximativ 150 de litri de apă.
O amprentă de apă invizibilă
Impactul nu se oprește aici. Amprenta de apă a giganților tehologici se extinde pe tot lanțul de aprovizionare, ascunzând o realitate îngrozitoare: o sete digitală care ne costă planeta. Fabricarea dispozitivelor electronice, de la smartphone-uri la laptopuri, implică procese industriale intense care utilizează apa ca solvent, agent de răcire și pentru generarea de energie. Un singur smartphone poate necesita până la 1400 de litri de apă pentru a fi produs.
Soluții iluzorii?
Unii giganți tehnologici promit să returneze mediului mai multă apă decât consumă prin proiecte ecologice. Dar aceste promisiuni par iluzorii în fața amprentei lor masive de apă. Este suficient un copac plantat pentru a compensa litri de apă evaporați zilnic?
Viitorul: o luptă pentru apă?
Până în 2027, consumul de apă al inteligenței artificiale ar putea ajunge la un nivel astronomic. Progresul în domeniul inteligenței artificiale generative aduce beneficii fantastice, dar ascunde și o problemă serioasă: un consum uriaș de apă. Companii ca Microsoft, Google și Meta își „stinge setea” digitală din rezervele tot mai scăzute de apă dulce ale planetei, iar asta în plină criză climatică.
Se estimează că până în 2027, consumul de apă al inteligenței artificiale va ajunge la 6,6 miliarde de metri cubi, cu consecințe grave asupra mediului:
- Secetă: Epuizarea resurselor de apă dulce afectează grav comunitățile locale și pune în pericol ecosistemele fragile.
- Scăderea biodiversității: Lipsa apei afectează habitatele naturale și duce la pierderea biodiversității.
- Schimbări climatice: Utilizarea apei pentru generarea energiei electrice contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră, intensificând criza climatică.
Presiunea publică îi obligă pe giganții tech să ia atitudine. Microsoft, Google și Meta promit să returneze mediului mai multă apă decât consumă prin proiecte ecologice grandioase. Dar oare pot acoperi seceta digitală pe care o provoacă?
Cloud for Good, Waterless Cooling Prize: Microsoft oferă instrumente și organizează concursuri pentru a accelera inovația în domeniul apei. Oare pot compensa zecile de litri evaporați zilnic din centrele lor de date?
Google Earth Engine, Project Loon: Google monitorizează resursele de apă global și oferă internet cu baloane pentru zone izolate. Dar ce rost are internetul dacă pământul e secat?
H2O Alliance, Water Stewardship Program: Meta se alătură consorțiului tech și își evaluează performanța în gestionarea apei. Dar pot ascunde amprenta lor masivă de apă cu programe interne?
