Lantidra – cel mai nou tratament pentru diabetul tip 1

Diabetul tip 1 este o afecțiune cronică autoimună în care sistemul imunitar atacă și distruge celulele beta din pancreas, care sunt responsabile pentru producerea insulinei. Aceasta duce la o lipsă severă de insulină în organism, necesitând administrarea regulată a acestui hormon esențial pentru a menține nivelurile normale de glucoză în sânge.

Federația Internațională de Diabet raportează că 10,5% din populația adultă (20-79 de ani) are diabet, aproape jumătate neștiind că trăiesc cu această afecțiune, iar până în 2045, 1 din 8 adulți, aproximativ 783 de milioane, va trăi cu diabet, aceasta însemnând o creștere de 46%. 

În prezent, nu există un tratament curativ pentru diabetul tip 1, dar există mai multe opțiuni de tratament pentru a gestiona afecțiunea și a menține nivelurile de zahăr din sânge în limite normale. Tratamentul standard pentru diabetul tip 1 implică administrarea de insulină prin injecții sau utilizarea unui dispozitiv de administrare continuă a insulinei (pompa de insulină). De asemenea, monitorizarea atentă a nivelurilor de glucoză din sânge și adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate, sunt esențiale în gestionarea diabetului tip 1.

Și totuși, la sfârșitul lunii trecute, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA a aprobat o nouă terapie pentru diabetul tip 1, numită Lantidra, creată din celule pancreatice de la donatori decedați.

Primele studii de siguranță și eficacitate a terapiei au raportat că 21 de participanți care au luat Lantidra nu au mai avut nevoie să-și administreze insulină timp de un an sau mai mult, în timp ce doisprezece dintre acești participanți nu au avut nevoie de tratament cu insulină până la 5 ani, iar 9 nu au avut nevoie de insulină mai mult de 5 ani.

Care sunt efectele secundare ale terapiei Lantidra?

Cercetătorii au raportat că efectele secundare asociate cu Lantidra au variat în funcție de fiecare participant la studiu, în funcție de câte perfuzii au primit și de durata de timp în care au fost urmărite.

Cele mai frecvente reacții adverse raportate au inclus greață, oboseală, anemie, diaree și dureri abdominale.

În plus, cercetătorii au raportat că majoritatea (90%) dintre participanții la studiu au experimentat cel puțin o reacție adversă gravă legată de procedura de infuzare a Lantidra în vena portă și de utilizarea medicamentelor imunosupresoare necesare pentru a menține funcționarea celulelor insulare.

Specialiștii au comunicat că principalele efecte secundare observate la pacienții studiului au fost legate de imunosupresia necesară pentru a preveni respingerea, reacțiile adverse sunt aceleași cu cele observate la primitorii de organe, cum ar fi pacienții cu transplant de rinichi, ficat și inimă. Aceste medicamente necesită monitorizare de către un medic sau chirurg cu experiență în transplant. Din acest motiv, terapia Lantidra nu este disponibilă pentru toți pacienții cu diabet 1, aceștia urmând să ia medicamente anti-respingere pentru tot restul vieții.