Cauzele depresiei la români în 2022

Anul acesta, Ziua Europeană de combatere a depresiei este marcată pe 1 octombrie într-un context copleșitor pentru cei mai mulți dintre noi. Efectele pandemiei, războiul ruso-ucrainean și perspectivele economice tot mai sumbre aduc tot mai mulți români în cabinetele psihologilor în încercarea de a trece mai ușor peste astfel de perioade, declară Dr. Brîndușa Caval, medic specialist psihiatru în cadrul Centrului Medical Bellanima. 

Prima modificare observată în contextul pandemiei Covid-19 a determinat o creștere a anxietății și, în special, o creștere a îngrijorărilor legate de sănătatea proprie și a celor dragi, explică Dr. Brîndușa Caval.

”Izolarea socială a fost un teren propice pentru scoaterea la suprafață a unor dificultăți vechi ce abia erau ținute sub control, transformându-se în patologii diverse – depresie, anxietate, episoade psihotice, consum de substanțe. În unele cazuri, tulburările au persistat și după diminuarea problemelor legate de pandemie, iar pentru pacienții care aveau o dificultate de interacțiune socială încă dinaintea pandemiei, este acum cu atât mai greu să reia relațiile anterioare. În plus, persoane care nu au experimentat până acum asemenea simptome, acuză anxietate socială și tolerează greu grupurile mari de oameni. Efectele resimțite în prezent se concretizează în stări depresiv-anxioase și tensiune în relații, iar acest lucru cumulat cu contextul actual la nivel de societate poate să scadă semnificativ calitatea vieții”, explică specialistul.

Un alt moment de cumpănă l-a reprezentat debutul războiului din Ucraina, când mulți români au prezentat  accentuarea stărilor de anxietare, tulburări de somn, îngrijorări referitoare la posibila extindere a conflictului pe teritoriu țării noastre și la posibilele repercursiuni economice. În plus, potrivit dr. Caval, mulți pacienți relatau despre un sentiment de frustrare determinat de sentimentul de nedreptate.

”Mobilizarea populației în sensul susținerii refugiaților a venit odată cu activarea energiei noastre vitale, prin conexiunea autentică umană, solidaritate și creșterea senzației de control și putință. Astfel, românii au făcut față mai ușor tensiunii interioare date de ipostaza de martor neputincios la suferință și au gestionat mai bine anxietatea proprie legată de un potențial risc pentru noi”, a adăugat dr. Caval.

Schimbările economice. În contextul economic actual, tot mai mulți pacienți menționează deja în cabinetul specialistului faptul că la locul de muncă sunt desființate posturi și nu se mai fac angajări, prin urmare un număr redus de oameni sunt nevoiți să acopere munca pentru mai mulți. Dificultățile economice care au început deja să se simtă și mai ales cele care se anticipează îi duc cu gândul pe români la limitări și lipsuri cu care nu se așteptau să se mai confrunte.

Siguranța, confortul și stilul de viață pe care tocmai ne străduiam să le amelioram după pandemie și război par acum amenințate. Grijile vieții de zi cu zi pot deveni copleșitoare mai ales pentru cei care au familie, copii, studii de plătit, credite, loc de muncă nesigur sau nesatisfăcător și alte probleme financiare, explică specialistul Bellanima, care subliniază faptul că limitările care se preconizează îi pot duce pe mulți oameni cu gândul la perioada comunismului, ceea ce poate crește nivelul de anxietate mai ales pentru cei care au trăit acele vremuri. 

Cum pot fi gestionate situațiile pe care nu le putem controla?

Situațiile pe care nu le putem controla se pot resimți ca fiind copleșitoare explică dr. Brîndușa Caval, iar ceea ce poate fi de folos este să încercăm să ne conectăm cu ceea ce simțim  în prezent la nivel de gânduri, emoții, senzații, comportamente. Este posibil ca anumite reacții să fie absolut firești și concordante cu realitatea momentului, chiar dacă pot fi greu de digerat. De partea cealaltă, există posibilitatea ca anumite trăiri să aibă rădăcini mai adânci în trecutul nostru, să fie intense, să provoace confuzie, epuizarea energiei, sentimente de vulnerabilitate și neputință. 

”Psihicul lucrează mereu pentru noi și liniștea noastră. Se poate întâmpla, însă, ca mecanismele de adaptare pe care le alege uneori să nu fie cele mai inspirate. Astfel, se poate ajunge la evitare, consum de alcool, droguri, medicamente, comportamente riscante, excesive sau dăunătoare. Este de ajutor să înțelegem funcția din spatele comportamentului, să avem empatie și compasiune față de noi înșine, să înțelegem că facem tot ce putem cu resursele de care dispunem la un moment dat”, a încheiat dr. Brîndușa Caval.