Un viitor sufocat: Poluarea aerului pune în pericol sănătatea românilor

Un nou raport privind calitatea aerului global scoate la lumină detalii alarmante despre cele mai poluate țări, teritorii și regiuni din lume în 2023.

Studiul realizat de IQAir, o companie elvețiană specializată în calitatea aerului, a analizat date provenite de la peste 30.000 de stații de monitorizare din 7.812 locații din 134 de țări.

La nivel global, Romania se situează pe locul 67 în topul poluării, cu o concentrație medie anuală de 15,7 micrograme/metru cub.

Principalele constatări ale raportului:

• Doar șapte țări respectă standardul anual al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru PM2.5 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 microni). Acestea sunt Australia, Estonia, Finlanda, Grenada, Islanda, Mauritius și Noua Zeelandă.
• Cele mai poluate cinci țări din lume în 2023 sunt: Bangladesh, Pakistan, India, Tadjikistan și Burkina Faso, toate depășind cu mult limita anuală recomandată de OMS.
• Peste 92% dintre țările analizate înregistrează niveluri de PM2.5 care depășesc limita anuală stabilită de OMS.
• Africa rămâne continentul cel mai puțin reprezentat în ceea ce privește monitorizarea calității aerului, o treime din populație neavând acces la astfel de date.
• Condițiile climatice și fenomenul de ceață transfrontalieră sunt factori importanți în creșterea concentrațiilor de PM2.5 din Asia de Sud-Est.
• Regiunea Centrală și de Sud a Asiei găzduiește zece dintre cele mai poluate orașe din lume.
• Statele Unite înregistrează și ele orașe cu probleme de calitate a aerului, Columbus, Ohio fiind cel mai poluat oraș major.
• Pentru prima dată, Canada a fost desemnată drept cea mai poluată țară din America de Nord.
• 70% din datele privind calitatea aerului în timp real din America Latină și Caraibe provin de la senzori cu cost redus, implementați de cetățeni, cercetători și organizații locale.

Raportul subliniază importanța extinderii rețelelor de monitorizare a calității aerului la nivel global, în special în zonele vulnerabile și defavorizate.

Informațiile colectate de aceste stații independente dezvăluie expunerea disproporționată la poluare a unor grupuri sociale. Lipsa datelor din anumite zone agravează situația și subliniază necesitatea unui efort concertat pentru monitorizarea calității aerului pe tot globul.

Experții îndeamnă la acțiuni locale, naționale și internaționale pentru gestionarea poluării transfrontaliere, reducerea dependenței de combustibili fosili și implementarea soluțiilor existente pentru combaterea acestui flagel global.

Pe lângă datele generale prezentate anterior privind calitatea aerului la nivel global, raportul IQAir oferă o analiză detaliată și pentru regiunea Europei.

Europa pe harta poluării

• 2.006 orașe din 43 de țări europene au fost monitorizate în raportul din 2023.
• România este a noua cea mai poluată țară din Europa, 15,7μg/m³.
• Islanda rămâne țara cu cel mai curat aer, înregistrând o concentrație medie anuală de PM2.5 de numai 4 μg/m³.
• Bosnia și Herțegovina, deși a înregistrat o scădere de 18% a nivelului PM2.5 față de 2022, rămâne țara cea mai poluată din regiune, cu o medie anuală de 27.5 μg/m³.
• Doar trei țări europene – Islanda, Estonia și Finlanda – respectă standardul anual al OMS pentru PM2.5.
• Croația a înregistrat cel mai mare progres în reducerea poluării în 2023, cu o scădere a mediei anuale a PM2.5 cu peste 40% față de anul precedent.
• Muntenegru a cunoscut însă o creștere îngrijorătoare, cu o valoare medie anuală a PM2.5 mai mare cu 4 μg/m³ comparativ cu 2022 (valoarea actuală: 20 μg/m³).
• 36 de țări europene au raportat o scădere a nivelului anual mediu de PM2.5, în timp ce doar 6 țări au înregistrat o creștere.

Orașe europene cu aer curat

• 135 de orașe europene (7% din total) respectă standardul anual al OMS pentru PM2.5 (5 μg/m³). Islanda deține recordul, toate orașele sale încadrându-se în acest parametru.
• Regatul Unit are cele mai multe orașe cu aer curat (30 de orașe sub limita OMS), urmat de Finlanda (27) și Suedia (14).
• În ansamblu, se observă o tendință generală de scădere a nivelului mediu anual de PM2.5 în orașele europene.

Monitorizarea calității aerului în Europa

• Europa beneficiază de o rețea densă de monitorizare a calității aerului, cu 73% din date provenind de la stații guvernamentale.
• Germania are cele mai multe orașe monitorizate (260), iar Slovacia a adăugat 22 de orașe noi în rețeaua de monitorizare în 2023.
• Rusia a completat datele de la stațiile guvernamentale cu informații de la senzori non-guvernamentali, care au furnizat 83% din datele țării pentru raportul din 2023.

Clasamentul țărilor europene în funcție de poluare

Bosnia și Herțegovina ocupă prima poziție în topul țărilor europene cu aerul cel mai poluat (27.5 μg/m³), urmată de Macedonia de Nord (25.2 μg/m³) și Muntenegru (21.3 μg/m³).

La polul opus se află Islanda (4.0 μg/m³), Finlanda (4.9 μg/m³) și Estonia (4.7 μg/m³).

Cele mai poluate capitale bazate pe datele PM2.5 din 2023:

1. 1. New Delhi, India (92.7 μg/m³)
2. 2. Dhaka, Bangladesh (80.2 μg/m³)
3. 3. Ouagadougou, Burkina Faso (46.6 μg/m³)
4. 4. Dushanbe, Tajikistan (46.0 μg/m³)
5. 5. Baghdad, Iraq (45.8)
6. 6. Abuja, Nigeria (45.4)
7. 7. Jakarta, Indonesia (43.8)
8. 8. Hanoi, Vietnam (43.7)
9. 9. Islamabad, Pakistan (42.4)
10. 10. Cairo, Egypt (42.4)

Cele mai puțin poluate capitale bazate pe datele PM2.5 din 2023:

1. 108. Helsinki, Finland (4.9)
2. 109. Tallinn, Estonia (4.6)
3. 110. Hamilton, Bermuda (4.1)
4. 111. Reykjavik, Iceland (3.9)
5. 112. Canberra, Australia (3.8)
6. 113. Wellington, New Zealand (3.1)
7. 114. San Juan, Puerto Rico (2.7)

În acest top, Bucureștiul se situează pe locul 56, cu un indice de 15,8 μg/m³.

Deși Bucureștiul nu se află printre cele mai poluate capitale, concentrația medie anuală PM2.5 rămâne ridicată, depășind semnificativ recomandările OMS. Lipsa de acțiuni concrete din partea autorităților generează îngrijorare și pune sub semnul întrebării disponibilitatea aerului curat ca drept fundamental pentru toți.