Inteligența artificială intră în deciziile românilor: 64% dintre utilizatorii de internet din mediul urban folosesc deja AI

Inteligența artificială începe să depășească etapa în care era folosită din curiozitate și devine un instrument pentru informare, învățare, cumpărături și decizii personale. Aproape două treimi dintre utilizatorii de internet din mediul urban, respectiv 64%, declară că folosesc soluții bazate pe AI, potrivit celui mai recent val al studiului Romanians New Media Adoption, realizat de Spark Foundry.

Datele indică, în același timp, o schimbare mai amplă a obiceiurilor digitale. Românii rămân conectați la televiziune, platforme sociale, servicii de streaming și motoare de căutare, dar par să le folosească mai selectiv și mai ales în funcție de utilitatea imediată. Activitățile practice câștigă teren, în timp ce unele forme de divertisment, socializare și cumpărături prin intermediul rețelelor sociale pierd din intensitate.

În rândul celor care folosesc inteligența artificială, conversațiile de tip chat reprezintă cea mai răspândită utilizare, menționată de 68% dintre respondenți. Analiza documentelor este folosită de 37%, generarea imaginilor de 36%, iar realizarea conținutului video cu ajutorul AI ajunge la 17%.

ChatGPT este cel mai cunoscut instrument din această categorie, cu o notorietate de 80%. Dintre respondenții care utilizează AI, 71% declară că folosesc ChatGPT, platforma fiind urmată de Gemini și Google AI Mode.

Principalul avantaj asociat acestor instrumente este accesul rapid la informații, indicat de 55% dintre utilizatori. Economia de timp contează pentru 41%, posibilitatea de a învăța pentru 33%, iar simplificarea activității profesionale pentru 28%.

Aproape jumătate dintre cei care folosesc AI spun că au apelat deja la această tehnologie în contextul unei decizii importante. Cumpărarea unor produse sau servicii este cea mai frecventă situație, menționată de 46% dintre respondenți. Urmează deciziile legate de sănătate și stil de viață, cu 42%, cele privind învățarea și cariera, cu 36%, precum și alegerea unei rute sau a unei vacanțe, cu 35%.

Extinderea utilizării nu este însoțită însă de aceeași disponibilitate de a plăti. Dintre utilizatorii AI, 39% spun că nu ar achita un abonament pentru astfel de servicii, iar 34% și-ar condiționa decizia de beneficiile oferite. Proporția celor dispuși să plătească este de 19%, în timp ce 7% folosesc deja servicii contra cost.

Familiarizarea cu imaginile generate artificial pare să influențeze și percepția riscurilor. Procentul celor care consideră că imaginile realizate cu AI pot induce în eroare a coborât la 39%, de la 48% în octombrie 2025. Scăderea poate indica o mai bună recunoaștere a acestor materiale, dar și o diminuare a vigilenței pe măsură ce ele devin tot mai obișnuite în spațiul digital.

Ascensiunea inteligenței artificiale are loc în paralel cu o scădere a căutării clasice pe internet. Căutarea prin introducerea unui text a ajuns la 56%, cel mai redus nivel înregistrat în valurile studiului. Căutarea după imagini se menține la 33%, iar 26% dintre respondenți folosesc deja instrumente AI pentru a găsi informații.

Platformele video și rețelele sociale au devenit, la rândul lor, instrumente de căutare. Un sfert dintre participanții la studiu caută informații direct pe YouTube, 17% folosesc TikTok în acest scop, iar 15% apelează la Instagram.

Schimbarea nu înseamnă că sursele tradiționale au fost abandonate. Facebook este cea mai utilizată platformă digitală ca alternativă pentru informare, cu 40%, urmată de Google, cu 28%, și Instagram, cu 27%. În același timp, 36% dintre respondenți afirmă că, în ultimele șase luni, nu au înlocuit niciun canal tradițional cu o platformă digitală.

Sursa informației rămâne cel mai important criteriu atunci când utilizatorii încearcă să stabilească dacă o știre este credibilă. Aceasta este menționată de 65% dintre participanți, înaintea modului de prezentare, a limbajului folosit sau a popularității conținutului.

Televiziunea clasică păstrează cea mai mare parte a atenției, cu 56%, dar consumul comun în familie se reduce. Procentul celor care urmăresc programe TV împreună cu alți membri ai familiei a coborât de la 63% la 56%. O evoluție asemănătoare apare în cazul platformelor de streaming, unde vizionarea în familie a scăzut de la 62% la 56%.

După televiziunea clasică, cele mai ridicate niveluri de atenție sunt înregistrate de YouTube, cu 50%, și social media, cu 49%. Serviciile video la cerere ajung la 47%, radioul la 46%, presa online la 45%, podcasturile la 42%, iar presa tipărită la 39%.

Preferința pentru știrile de televiziune în raport cu cele online se situează la 48%, după ce ajunsese la 51% în mai 2025, în contextul alegerilor prezidențiale. Încrederea în informațiile difuzate de televiziuni este de 43%, sub nivelul de 47% înregistrat în octombrie 2025.

Se schimbă și subiectele care atrag atenția publicului. Sănătatea rămâne principala categorie de știri, cu 25%, deși interesul este mai redus decât în valurile anterioare. Politica internă a coborât de la 29% în mai 2025 la 21% în octombrie, ajungând la 18% în mai 2026.

În schimb, economia și finanțele atrag interesul a 22% dintre respondenți, iar tehnologia ajunge la 20%. Evoluția sugerează o revenire spre informațiile cu aplicabilitate în viața profesională, în gestionarea bugetului și în alegerile de zi cu zi.

Rețelele sociale sunt folosite în continuare în primul rând pentru păstrarea legăturii cu prietenii, motiv invocat de 51% dintre participanți. Relaxarea este menționată de 49%, iar aflarea noutăților despre familie, prieteni și colegi de 47%.

Componenta comercială pierde însă teren. Doar 27% dintre respondenți declară că folosesc social media pentru a căuta produse sau branduri, iar proporția celor care urmăresc mărcile preferate a coborât la 21%.

Facebook rămâne cea mai utilizată rețea socială, cu 88%, urmată de Instagram, cu 56%, și TikTok, cu 44%. LinkedIn ajunge la 24%. În privința formatelor preferate, imaginile conduc cu 69%, urmate de materialele video, cu 57%, și de articole, cu 43%. Stories, transmisiunile live, GIF-urile și conținutul la 360 de grade sunt folosite mai puțin decât în valul anterior.

Scade și numărul celor care urmăresc influenceri sau creatori de conținut. Ponderea lor a coborât de la 55% la 47%. Pentru publicul care continuă să-i urmărească, aceștia reprezintă în primul rând surse de informație și inspirație, ambele cu câte 22%, iar apoi o formă de divertisment, cu 20%.

În cazul recomandărilor de produse și servicii, creatorii mai mici, care împărtășesc interesele publicului lor, beneficiază de încrederea a 29% dintre respondenți. Influencerii cunoscuți obțin 28%, iar recenziile, comentariile și experiențele oamenilor obișnuiți ajung la 26%. Recomandările făcute direct de branduri sunt creditate de numai 6% dintre participanți.

„Observăm o recalibrare a comportamentului digital, cu o temperare a unor activități de divertisment și socializare și o revenire selectivă a comportamentelor cu utilitate practică. Căutarea de informații și plățile online continuă să se numere printre cele mai răspândite activități digitale, iar utilizatorii integrează tot mai mult soluțiile bazate pe inteligență artificială în modul în care se informează și interacționează cu mediul digital”, afirmă Mădălina Bâdea, Head of Data Insights la Spark Foundry.

În zona dispozitivelor conectate, 91% dintre utilizatorii de internet din mediul urban declară că dețin un Smart TV, cea mai mare valoare înregistrată de studiu până acum. Majoritatea posesorilor combină televiziunea clasică și conținutul online, în timp ce opțiunile exclusive pentru unul dintre cele două tipuri de consum reprezintă aproximativ câte un sfert din total.

Serviciile video la cerere sunt accesate pe bază de abonament de 57% dintre utilizatorii urbani de internet. Netflix rămâne cea mai folosită platformă din această categorie, fiind menționată de 71% dintre abonații la servicii VOD.

Studiul Romanians New Media Adoption a fost realizat de echipa Data Intelligence a agenției Spark Foundry prin interviuri online, pe un eșantion de 808 femei și bărbați cu vârste de peste 18 ani, utilizatori de internet din mediul urban. Datele au fost colectate în perioada 26–31 mai 2026.